jump to navigation

Psihicuri… august 1, 2008

Posted by bvg22 in Bridge.
add a comment

Licitaţiile psihice, în care jucătorul minte cu „neruşinare spre a păcăli adversarii, au avut mare succes prin anii 50-60, devenind mai rare în zilele noastre.

Când apar, totuşi, suscită discuţii aprinse, determină de obicei rezultate … ciudate, arbitrul e chemat la masă cu înfrigurare…

Recent partenera mea admira următoare carte în Sud:

 

 

 

54

953

RV9

R10975

 

Nevul vs Vul, licitaţia a debutat cu 2de la NORD (Precizie), adversarul din dreapta a contrat, ce facem?

3 pare un anunţ normal…Continuarea:

 

NORD

EST

SUD

WEST

2

CONTRA

3!

3

PAS

4

PAS

5

PAS

PAS

PAS

 

 

 

Iată toată dona:

 

 

54

953

RV9

R10975

 

♠A2

AR53

AQ10432

3

 

S

 

♠QV1086

Q1087

865

4

E

 

W

 

N

 

 

♠R973

V6

7

AQV862

 

 

O amendă, după cum se vede… Singura manşă ce se poate face e cea de cupă… dar nu e foarte clar cum se mai poate atinge …(ce ar fi însemnat 4 în loc de 5 ?).

Chemat la masă, arbitrul a fost întrebat dacă SUD are voie(!) să liciteze 3 cu mâna respectivă. Răspunsul a fost pe măsura întrebării:

Nu numai că are voie, e chiar … obligatorie licitaţia (doar n-o să lăsăm adversarii să joace ei cupe)…

 

O donă  incredibilă s-a desfăşurat în urmă cu câţiva ani la un campionat european, în meciul dintre Franţa şi Olanda:

 

 

 

♠8543

7632

952

R4

 

♠ARQ7

RV

RV6

10983

 

N

 

♠V109

AQ1084

AQ1087

W

 

E

 

S

 

 

♠62

95

43

AQV7652

 

 

Vul. All, licitaţia:

 

 

 

NORD

EST

SUD

WEST

PAS

1

1!

CONTRA

PAS

PAS(?)

1NT!

CONTRA

2♠

CONTRA

PAS

PAS

PAS

 

 

 

 

Olandezul din sud a considerat că nu strică să intervină cu 1♠, având tot timpul să revină în trefle când se va ivi ocazia…

Contrat, a decis că încă nişte ceaţă e binevenită şi a continuat lupta cu 1 NT, contrat. desigur…

Acu a venit momentul partenerului, care şi-a zis că 2♠ sunt mult mai sigure ca 1NT , EST a contrat şi SUD a PASAT(!) crezând că acum partenerul are propria sa culoare de pică…

După cum cum se vede, E-W fac 7♠/7/7.

La cealaltă masă se jucaseră 6♠, 13 levate şi 1460 pentru Olanda.

La 2♠ contrate francezii au ocazia să scrie +2300 (-8), pentru un câştig de 14 IMP…)

Dar…

S-a atacat A♠, EST a pus V(să arate V10, poate..).

Încă marcat de intervenţia de 1♠, WEST a continuat cu R♠, la care EST a pus 10(acu era mai bine 9…). Tot mai mirat, WEST a tras şi Q♠, 8 de la mort devenind mare…

Cu o continuare de caro sau cupă, încă mai e disponibil un +1700…

Uitând că partenerul a dedschis 1, WEST a continuat inexplicabil treflă…-670 şi -21IMP…

PAS-ul FORCING iulie 31, 2008

Posted by bvg22 in Bridge.
add a comment

Începuturile pas-ului forcing se pot regăsi prin anii 40, când se spunea că orice pas la nivele ridicate ale licitaţiei, când dona pare să ne aparţină, e forcing.

Devenit cunoscut spre sfârşitul anilor 70, prin mijlocirea lui Boris Baryshnikov(expert sovietic şi mare maestru de şah) şi dezvoltat în anii 80 cu însemnatul aport al lui Eddy Kantar, pas-ul forcing e folosit azi de toată lumea.

Conform lui Eddy, axa este în situaţie de pas forcing când:

 

– s-a făcut şi acceptat o invitaţie la manşă

– s-a licitat 2/1 (forcing de manşă)

– s-a deschis 2♣(dacă e deschiderea tare a sistemului)

– oricare din axă a licitat o culoare nouă pe tricul 4 când putea s-o facă  pe tricul 3, după stabilirea unui fit:

                        1 – PAS – 2 – 3♣

                        4 – (aici 3 e trial de manşă şi creează situaţie de pas forcing doar dacă e acceptat)

– licitaţia a fost 1x – CONTRA – RECONTRA

– s-a deschis 1NT şi s-a contrat intervenţia adversă(presupunând CONTRA ca fiind penalty)

– oricare din axă a contrat de penalizare la nivel de 3 sau mai sus

 

Numeroase alte situaţii determină instaurarea pas-ului forcing:

– sacrificiu evident al axei adverse

– licitarea voluntară a manşei pe axa proprie; declararea manşei vulnerabile declanşează pas-ul forcing indiferent de modul în care s-a licitat, manşa nevulnerabilă necesită unii paşi intermediari(astfel dacă nevulnerabil licităm direct manşa când puteam face un cue-bid, NU se creează o situaţie forcing)

– investigarea unui şlem interferată de oponenţi

– baraj la nivel de 3-4 al adversarului după ce am deschis cu 1 la culoare, contrat de partener şi susţinut de celălalt oponent.

– adversarii au contrat un cue-bid făcut la nivelul 5 sau o licitaţie făcută când axa proprie e în forcing de manşă

 

Aflaţi în situaţie de pas forcing, avem următoarele opţiuni:

 

– CONTRA, cea mai dezamăgitoare licitaţie, care arată o mână minimală în contextul licitaţiilor anterioare sau/şi lipsa interesului de a continua.(în cazul investigării unui şlem sau dacă adversarii barează la nivelul 6, arată lipsa unui control  în culoarea adversă corespunzător nivelului respectiv)

– licitarea directă a culorii agreate arată control şi o distribuţie favorabilă, fără supliment de forţă.

– licitarea altei culori e o semnificativă invitaţie la şlem

– PAS arată incertitudine(în drum spre şlem garantează control).

            Dacă partenerul contrează, pas-ul acceptă decizia, revenirea la fit indică o mână ce oferă mari şanse de şlem iar licitarea unei alte culori invită la mare şlem

În cazurile când axa proprie nu are stabilit un fit(de exemplu după RECONTRA), CONTRA arată forţă în culoarea adversă, supralicitarea directă arată extra-distribuţie, PAS-ul, dubii(dacă se schimbă decizia partenerului, indică extra-distribuţie sau/şi extra-forţă).

Dacă adversarii nu s-au fitat, CONTRA arată levate defensive, licitarea unei culori(cea nouă sau cea originală) arată supliment distribuţional, pas-ul arată fie incertidune, fie mâini speciale(când se schimbă decizia partenerului)

Dacă NU suntem în caz de PAS FORCING, CONTRA e penalty sau DSIP, funcţie de licitaţiile anterioare(vezi CONTRA agitator/DSIP).

 

În (destul de) multe cazuri tratarea situaţiilor de pas forcing diferă în funcţie de înţelegerea explicită a axei, existând două mari curente în definirea CONTREI, respectiv PAS-ului, ca în secvenţa următoare:

 

1 – 2 – 4*- 5

?

* Splinter

 

Varianta 1 (clasică)

 

– 5 – invită la şlam(mână bună cu control de caro)

– PAS – indică 2 posibilităţi – vrea să joace 5 cu orice mână la partener (pasează 5 sau le licitează după ce partenerul a contrat) sau are o mână neclară (va respecta decizia partenerului)

 

Varianta 2 (recomandabilă)

 

  5 – spre a juca, fără interes de şlem

– PAS – indecizie – cu mâini ce au doar control fără extas-uri, va accepta decizia partenerului, cu mâini speciale o va schimba (5 arătând interes de şlem după CONTRA, iar după 5 de la partener va licita şlemul).

 

1♠ – 2 – 4*- 5

?

 

Aici posibilitatea licitaţiei intermediare de 5 agregă părerile, fiind cea care arată o mână de şlem cu control de cupă , 5♠ , fără interes de şlem, PAS, dubii

 

Iată câteva secvenţe legate de pas-ul forcing:

 

1♠ – PAS – 2NT (Jacoby) – 3

PAS

 

Dacă jucăm 2NT ca fiind game forcing, evident pas-ul e forcing, dacă jucăm ca fiind minim limit-bid, e natural(arată o mână minimală, fără 6 pici)

 

1 – 1 – 1♠ – PAS –

3 – 3 – 3♠ – 4

PAS

 

Forcing, căci deschidentul a relicitat cu salt şi repondentul şi-a relicitat culoarea liber la nivel de 3

 

1 – 1♠ – 2 – 2♠

 

sau

 

1 – 2 – 2 – 3

 

Licitarea unei culori noi de către deschident declanşează mecanismul pas-ului forcing.(Licitarea directă a manşei are acelaşi rol DOAR în vulnerabil)

 

 

1 – 1♠ – 2 – 2♠

4 – PAS – PAS – 4♠

 

PAS – e forcing cert în vulnerabil.

În nevulnerabil, însă e discutabil(probabil o licitaţie intermediară clarifica lucrurile.Totuşi, licitaţia de 4♠ e un sacrificiu evident, astfel că putem considera PAS-ul ca FORCING.

 

La fel putem privi lucrurile şi în licitaţia de mai jos:

 

1 – PAS – 2 – 2♠
3 – PAS – 4 – 4♠
PAS

 

Anunţul intermediar de 3 instaurează clar situaţia de forcing.

 

1 – PAS- 3♠(slab) – 4

PAS (evident pasul nu e forcing, repondentul şi-a descris mâna)

 

3 – 4♠ – 5 – PAS (forcing, licitarea voluntară a manşei direct după un baraj advers arată o mână tare şi creează situaţia de forcing)

 

1 – CONTRA – 2 – CONTRA

4 – PAS (NU e forcing;dacă în loc de responsive se făcea un cue-bid, era)

Să contrăm, să nu contrăm…(VI) iulie 29, 2008

Posted by bvg22 in Bridge.
add a comment

XIV. CONTRE DIRECTOARE DE ATAC

 

a) CONTRE LA CONTRACTE DE FA

 

Se dau în timpul sau la finalul unei licitaţii ce se încheie la nivel de manşă sau parţială, sugerând partenerului un anume atac.

 

Priorităţi în alegerea atacului:

– culoarea atacatorului

– culoarea contreurului

– culoarea artificială contrată pe parcurs

– prima culoare licitată de mort (dacă nu a fost relicitată)

 

 

PAS – PAS – 1 – PAS

2 NT – PAS – PAS – CONTRA

 

Cere atac de caro(culoarea de deschidentului)

 

Dacă adversarii au atins o manşă (NT sau culoare), după ce au trecut prin Stayman sau Baron, contrat de partener, e de obicei mai bine a ataca treflă.

LA fel, dacă s-a trecut printr-un transfer contrat de partener se va ataca (cu sau fără contra la contractul final), culoarea contrată.În astfel de cazuri, dacă se contrează doar contractul final de NT se cere atac în culoarea mortului.

Dacă licitaţia a fost 1 NT – 3NT – CONTRA, partenerul promite o foarte bună culoare ce ar dori să fie atacată(alegem astfel pt. atac culoarea slabă din mână).

 

b) CONTRA FISHER

 

Contra director de atac la 3 NT(se foloseşte doar după o înţelegere prealabilă).

 

– cere atac de treflă, dacă  s-a licitat fără a numi vreo culoare(natural sau artificial):

 

  1 NT – PAS – 3 NT – CONTRA(cere atac de treflă, dacă nu există altă înţelegere)

 

  1 NT – PAS – 2NT – PAS

  3 NT – PAS – PAS – CONTRA(atac de treflă)

 

  2 NT – PAS – 3NT – CONTRA(atac de treflă)

 

– cere atac de caro, dacă pe parcurs s-a trecut prin Stayman sau Baron

 

c) CONTRE INFERENŢIALE

 

Direcţionează atacul în anumite situaţii.Iată câteva exemple:

 

– contrând un Splinter sugerăm un baraj. Dacă ulterior contrăm contractul final NU dorim atac în acea culoare

– dacă am făcut o licitaţie de baraj şi adversarii au cue-bidat, CONTRA dat de partener cere atac în acea culoare (nu îndeamnă la un sacrificiu, poate avea şi manque!)

– dacă partenerul contrează un cue-bid  sau un răspuns la Blackwood (ori altă licitaţie convenţională), cere atac în acea culoare.

– dacă partenerul contrează un cue-bid făcut în culoarea lui (sau sugerată de intervenţia lui), cere să NU atacăm acea culoare(nu are sens să contrăm o culoare pe care NORMAL partenerul ar fi atacat-o) – PAS DIRECTOR DE ATAC –

  Dezvoltând puţin ideea, să presupunem că am licitat o culoare şi adversarii ajung în 3 NT, după ce au cue-bidat acea culoare(cue-bid pe care l-am putea contra) iar partenerul nu a licitat. De pildă:

1 – 13PAS

3? – 3NT – PAS

PAS – ?

– PAS apoi PAS – ceri atac în culoarea de intervenţie fără a fi sigur că 3NT eşuează

– PAS apoi CONTRA – ceri atacul propriei culori, convins că adversarii nu fac 3NT

– CONTRA apoi PAS – ceri alt atac

– CONTRA apoi CONTRA – ceri alt atac, ai suficient ca adversarii să intre

Dacă în aceeaşi secvenţă(sau analoage), adversarii au licitat un şlem, avem aceleaşi variante

– PAS apoi PAS – ceri atac în culoarea de intervenţie

– PAS apoi CONTRA – ceri atacul propriei culori, dacă se joacă NT sau alt atac (Lightner), la culoare

– CONTRA apoi PAS – ceri alt atac

– CONTRA apoi CONTRA – ceri alt atac, ai AR altundeva(nu şicană, ai fi pasat CUE-BID-ul contrând apoi)

Dacă adversarii au cue-bidat culoarea de intervenţie peste nivelul de 3NT sau au răspuns la Blackwood cu acea culoare şi ating şlemul. avem următoarele posibilităţi:

– PAS apoi PAS – Ceri atacul propriei culori

– PAS apoi CONTRA – la NT ceri propria culoare, la şlem de culoare ceri atac în culoarea de rang inferior din cele 2 rămase

– CONTRA apoi PAS – nu doreşti atacul propriei culori şi ai valori răspândite

– CONTRA apoi CONTRA – ceri atac în culoarea de rang superior

Dacă şi partenerul a licitat o altă culoare iar adversarii au cue-bidat una din culori şi au atins apoi 3 NT, avem mai multe variante

dar principiul e următorul: dacă s-a făcut cue-bid în propria culoare şi pasăm, dorim acel atac, dacă s-a cue-bidat culoarea partenerului şi contrăm cerem acel atac(indiferent dacă vom contra sau nu contractul final)

 

d) CONTRA Rosenkranz

 

O convenţie conform căreia, dacă partenerul a intervenit după deschidere naturală adversă iar repondentul a susţinut sau a licitat altă culoare, CONTRA arată o susţinere onorată (A, R sau D) a culorii de intervenţie; prin urmare, susţinerea directă neagă prezenţa vreunui onor mare(se poate stabili şi invers, dar CONTRA dată cu onori e mai flexibilă, putându-se face şi cu onor dubleton).

Dacă intervenţia a fost contrată, RECONTRA are acelaşi rol (fit onorat).

E de preferat a fi folosită când adversarii au schimbat culoarea, anunţ de obicei forcing, caz în care CONTRA negtiv nu prea mai are sens (dacă adversarii s-au susţinut, e de preferat să folosim CONTRA ca fiind negativ).

Apare şi în alte situaţii, de exemplu când intervenim cu Michaels(sau  unusual 2NT):

 

12NT(minore)3(Cue-bid)CONTRA(onor de treflă)

 

 sau

 

12(majore)2CONTRA(onor de cupă)

 

Apropos de intervenţii Michaels,

 

12(majore)3NTCONTRA

sau

12NT(minore) – 3NT – CONTRA – în ambele cazuri se cere atac în culoarea de rang superior dintre cele 2 ale partenerului

 

e) CONTRA Lightner

 

Se utilizează de către jucătorul ce nu e la atac la contracte de şlem, pentru a cere un anumit atac.

Interzice atacul de atu sau cel al uneia din culorile licitate pe axă.

Exclude atacul unei culori nelicitate(cu unele excepţii), cere atac într-una din culorile mortului, fie pt a tăia fie pt a câştiga primele 2 levate cu onori.

În general se poate conchide că acest ghid poate ajuta în alegerea atacului fără a fi exclusivist.

 

1 – PAS – 1 – PAS

3 – PAS – 4 NT  – PAS

5 – PAS – PAS – CONTRA  – cere atac de pică(culoarea mortului)

 

f) MINI Lightner

 

Aceleaşi principii, la nivel de manşă însă, se aplică şi aici.

Un exemplu:

 

1 – 3 – 3 – PAS

4 – CONTRA – PAS

 

Evident cere un atac deosebit, aici caro.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Să contrăm, să nu contrăm… (V) iulie 28, 2008

Posted by bvg22 in Bridge.
add a comment

XI. CONTRA INHIBITOR

 

a) Utilizat în situaţii în care partenerul a intervenit după o deschidere adversă, iar adversarul următor a făcut un anunţ forcing, cu scopul de a „inhiba” adversarii:

 

1 – 2 – 3* – CONTRA

 

* – forcing

 

CONTRA arată o mână ce suportă să joace 3, şi de asemenea încearcă să creeze o falsă imagine asupra forţei ei.(A nu se confunda cu Snapdragon – aici e evident vorba de tentativă de psihic-bid)

 

b) Folosit când axa proprie e în situaţie de forcing, „inhibă” partenerul în a licita prea mult:

 

1  PAS – 2* – 3

CONTRA

 

* – Game Forcing

CONTRA arată o mână modestă (pas era forcing).

 

XII.CONTRA AGITATOR

 

Pretabilă la numeroasele cazuri când avem nevoie de o părere de la partener cu privire la calea de urmat în anumite situaţii competitve (descrisă de autorii americani ca „DSIP” – „do something inteligent partener”).

Intervenţia la nivel de 1, atât de frecventă, e la fel de variabilă ca forţă (8-16 PO).

 

Nimeni vulnerabil,

Având:

AR109x

x

ARxx

xxx

 

1 – 1 – 4 PAS

PAS – CONTRA*

 

* – Încercare de a „trezi” partenerul cerându-i să decidă.

 

Cu

QV10xx

RDx

ARxx

5

e foarte posibil ca adversarii să nu facă 4 – aşa că vom pasa.(nu e cazul să „agităm” partenerul)

 

Nevul vs Vul:

 

ARxxxx

x

Axxx

Rx

 

1 – 4 – PAS – PAS

CONTRA

 

Iar cerem părerea  partenerului – să zică 4 sau să paseze – nu penalizăm din mâna noastră(Desigur, şi aici, convinşi că adversarul va cădea, am pasa).

 

Utilizăm acest CONTRA în situaţiile când nu suntem în „PAS FORCING”, de pildă:

1 – 2 – 2 – 4

?

Nefiind vorba de PAS FORCING, CONTRA roagă partenerul să ia o decizie

 

1 – PAS – 2 – 4

Aici PASUL ar fi forcing(2 fiind game forcing), deci CONTRA ar fi inhibitor.

 

1 – 1 – 2 – 4

?

Din nou situaţie de PAS FORCING(declanşată de cue bid-ul partenerului), CONTRA nu e agitator

 

CONTRA negativ se aplică până la un anumit nivel, stabilit în cadrul axei. Prin urmare contrele ce trec de acest nivel şi nu sunt de penalizare ori date în caz de forcing PAS, le interpretăm drept agitatoare.

 

VUL –

1 – 4 – 5-5

CONTRA – cere părerea (pasul nu e forcing).

 

Contrele de penalizare cer partenerului să paseze, contra AGITATOR (DSIP), dimpotrivă.

 

XIII. CONTRA NEGATIV LA ŞLEM

 

O extensie a „DSIP” survine când după o licitaţie competitivă în care axa proprie a barat, adversarii au atins un şlem:

 

1 – 2 – 4 – 4

6 – CONTRA

Negăm o levată defensivă şi cerem partenerului să bareze dacă are 0-1 levate defensive.Cu o levată defensivă(sau 2) pasăm, iar partenerul va contra cu 0 levate – cerându-ne să barăm dacă nu avem suficiente resurse – sau va pasa cu una.

 

 

 

 

 

 

 

 

Să contrăm, să nu contrăm (IV) iulie 25, 2008

Posted by bvg22 in Bridge.
add a comment

VII. CONTRA MAXIMAL

 

O ramură a CONTREI competitive care se face cu o mână maximală, de obicei după o licitaţie în care ambele axe au fit.

 

1 -2 – 2 – 3

CONTRA …

 

Invită partenerul să liciteze manşa cu mâini potrivite.

Anunţul de 3arăta dorinţa de a juca acel contract.

Dacă însă licitaţia ar fi fost:

 

1 – 2 – 2 – 3

PAS – PAS – CONTRA,

contra ar fi cooperativ, căci deschidentul nu a reacţionat la 3

 

Dacă adversarii au fit într-o minoră, existând suficiente paliere de trial, CONTRA acum e penalizare:

 

1 -2 – 2 – 3

CONTRA …

 

CONTRA maximal poate fi folosit şi în alte situaţii sugerând o mână la limita superioară a anunţului anterior:

 

1 – CONTRA(APEL) – PAS – 2

CONTRA

 

sau

 

1 1 12

2 – CONTRA(sugerează o intervenţie foarte bună; se poate accepta, la înţelegere cu partenerul, acelaşi tratament ca în cazul în care am deschis licitaţia – atunci ar fi penalizare – )

 

 

 

VIII.CONTRA SUPORT

 

După o deschidere în culoare la nivel de 1 şi o schimbare de culoare a partenerului, dacă adversarul intervine cu o a treia culoare, CONTRA dat de deschident arată 3 cărţi în culoarea repondentului:

 

1 – PAS – 1– 2

CONTRA

 

Se poate folosi  şi după o intervenţie adversă când partenerul a licitat o  culoare nouă şi adversarul din dreapta a dat fit:

 

1 – 11 – 2

CONTRA(arată exact 3 cărţi de pică, cu 4 se dă fit, desigur)

 

Contra suport nu arată o forţă suplimentară a deschidentului (cel puţin într-o primă fază), ci doar prezenţa unui fit de 3 cărţi şi e recomandabil a se folosi doar pe tricul 1 sau 2.

Abţinerea de la CONTRA neagă astfel prezenţa fitului de 3 cărţi (NU se poate pasa cu acest fit doar pentru că deschiderea e minimă).

Prin urmare mâinile tari, fără fit vor utiliza alte anunţuri potrivite.

O situaţie aparte o reprezintă licitaţia adversă de 1NT, după răspunsul partenerului:

 

1 – PAS – 1♠ – 1 NT

?

Dacă anunţul e natural, CONTRA ar trebui să fie penalty(dar e necesară o discuţie cu partenerul dacă e sau nu SUPORT)

Dacă anunţul reprezintă un bicolor, CONTRA e penalty iar anunţul unei culori din bicolor fiind utilizat ca SUPORT(CB ieftin cu 3, CB scump cu 4 atuuri, fit cu 4 atuuri slab sau mediu)

Ca o extensie a acestui CONTRA SUPORT, se poate folosi RECONTRA SUPORT, astfel dacă răspusul partenerului la deschiderea noastră la culoare a fost contrat, RECONTRA indică susţinere de 3 cărţi, iar susţinerea directă garantează 4.

 

1♣ – PAS – 1 – CONTRA

RECONTRA(SUPORT)

 

IX. SNAPDRAGON

 

După ce primii 3 jucători au licitat fiecare câte o culoare, CONTRA dat de al 4-lea arată 5 cărţi în culoarea nevorbită valori utile şi toleranţă în culoarea partenerului:

 

1 – 2 2 – CONTRA(5+ pici, 2-3 trefle)

 

sau

 

1 – 1 – 2 – CONTRA(5+ pici, 2-3 cupe).Ca urmare, licitaţia:

 

1 – 1 – 2 – 2, arată 5-6 pici , maxim 2 cupe

 

Se poate folosi şi dacă partenerul a intervenit cu salt(slab):

 

1 – 2 – 3 – CONTRA (5-6 pici, 3 cupe)

 

1 – 2 – 2 – CONTRA (5-6 cupe,2-3 carouri)

 

Acest tip de CONTRA e o variantă a celei de suport, folosită până la nivel de 3 ,utilizată însă de partenerul intervenientului (şi nu de deschident).

Iată şi alte secvenţe în care apare:

 

1 – 1 – 1 – CONTRA (5+cupe, 3 carouri)

 

Aici sustinerea directă se poate face cu 3 carouri, în lipsa celor 5 cupe, 2arată 6 cupe cu maxim 2 carouri, 2 arată fit de cel puţin 3 carouri + 4 cupe(de discutat cu partenerul).

 

11– 1 – CONTRA (5+ carouri, 3 cupe)

 

1 – 1♠ – 2CONTRA (5+ trefle, 3 pici)

 

1 – 22 – CONTRA (5+ cupe, 3 trefle)

 

Dacă a treia culoare a fost anunţată cu salt la nivel de 2 (presupus slab), aplicarea acestui CONTRA trebuie stabilită cu partenerul:

 

11– 2– CONTRA

sau

1 – 1 – 2– CONTRA

 

Folosirea CONTREI ca Snapdragon pare mai utilă în al doilea caz, pentru a menţine licitaţia la un nivel mai scăzut.

Se poate stabili că în astfel de cazuri, dacă a patra culoare e superioară în rang culorii 2 (cea a partenerului) CONTRA e Snapdragon, altfel e negativă.

 

X. CONTRA „THRUMP”

 

Descrisă în premieră de Martin Bergen, e o formă de CONTRA negativ aplicată unei intervenţii la nivelul 3, după o deschidere cu 1 la culoare a partenerului.

Scopul ei e de a juca 3NT dacă deschidentul are stop în culoarea adversă.(THR – three, UMP – no trUMP)

 

1♠ – 3CONTRA

 

Având:

 

95

72

ARV543

RV2,

sperăm că partenerul poate licita 3 NT şi îi cerem asta.

 

Acest CONTRA se poate folosi în toate cazurile când partenerul a deschis cu 1 la culoare şi adversarul din dreapta a barat la nivel de 3 şi nu implică (nici nu neagă) o culoare solidă, ci doar mâini cu bune şanse de a realiza 3 NT, lipsite de stop.

 

1 – 3 CONTRA, cu:

 

84

R64

92

ARDV42

 

sau

 

R4

R64

92

ADV432

 

dar, evident, 3NT cu:

 

84

964

R2

ARDV42

Să contrăm, să nu contrăm… (III) iulie 21, 2008

Posted by bvg22 in Bridge.
add a comment

IV. CONTRA NEGATIV

 

Se foloseşte când partenerul a deschis şi adversarul din dreapta a intervenit cu o culoare.

Arată o mână cu peste 8 PO ce nu poate fi descrisă printr-o licitaţie naturală, în general promiţând posesia uneia sau ambelor culori nelicitate, sau/şi toleranţă în culoarea deschidentului

(se spune că oferă tot timpul 2 alternative – 2 culori, o culoare + fit sau o culoare + stop)

Tricul până la care se utilizează depinde de înţelegerea din axă.

De obicei anunţul advers de 3 e limita superioară a acestui tip de CONTRA.

Tăria minimă a contreurului creşte în raport cu tricul intervenţiei şi nu există un maxim de tărie stabilit pentru CONTRA negativ.

Se poate folosi şi la nivelul 4 după următoarele principii:

 – dacă s-a deschis cu o minoră şi una sau ambele majore au rămas nelicitate, CONTRA e negativ

 – dacă s-a deschis cu o majoră şi cealaltă majoră e disponibilă, CONTRA e tot negativ

În celelalte cazuri, CONTRA e pozitiv (se poate apela cu 4 NT, de pildă).

 

1 – 1 – CONTRA(negativ, promite pici sau/şi trefle, min 8 PO)

 

1 – 4 – CONTRA(negativ, pica nu s-a licitat, mână de cca 12+ PO)

 

14 – CONTRA (penalty)

 

 Dacă repondentul posedă o culoare în 5, el o va numi (dacă anunţul caracterizează mâna sa conform înţelegerii cu partenerul), altfel va folosi CONTRA(o variantă de CONTRA negativ).De pildă se presupune că după o intervenţie adversă cu 1 la culoare, licitaţia pe tricul 1 e forcing, iar pe tricul 2 nu, ca atare cu o mână puternică, având o culoare lungă de rang inferior culorii adverse trebuie utilizată CONTRA. La fel, dacă tricul 2 sau 3 fără salt e forcing, CONTRA va trebui folosită pt mâini mai slabe.

 

1 – 1 – ?

    1♠ – e forcing şi promite 5 cărţi astfel încât CONTRA poate avea max. 4 (depinde, şi aici de înţelegerea dintre parteneri)

    2 – e nonforcing, deci cu mâini tari cu trefle se va începe cu CONTRA

 

Cu mâini ce ar putea penaliza intervenţia adversă se va pasa ori licita FA(funcţie de tărie şi vulnerabilitate). Asta duce la o mai atentă evaluare a mâinii deschidentului, care va trebui să redeschidă cu CONTRA cu mâini decente(ce pot fi cu atât mai slabe cu cât sunt mai scurte în culoarea adversă).Desigur, cu 3 sau mai multe cărţi în culoarea adversă, se va redeschide cu mâni tari, probabilitea de penalizare fiind minimă.

Reanunţurile deschidentul sunt la nivel minim (cu mâini slabe), cu salt (cu mâini medii) sau prin cue-bid (ori licitând direct manşa), (cu mâini tari).

 

V. CONTRA COMPETITIV

 

Adesea licitaţiile adverse împiedică schimbul complet de informaţii între parteneri, făcând dificilă alegerea contractului optim, acest tip de CONTRA putând fi util.

El oferă posibilitatea de a alege între a juca o manşă ori o parţială sau a penaliza adversarii atunci când ambele axe au găsit un fit.

 

Iată o situaţie frecventă:

 

1 – 2– 2– 3

PAS – PAS – PAS – ?

 

Cu:

 

V62

A945

53

A874

 

Nefiind sigur ce e mai bine, contrezi şi partenerul va decide.

 

Iată un alt exemplu, de data asta din poziţia intervenientului

 

1 – 1♠ – 2– 2

3 ?

 

RD975

A2

AV108

74

 

Partenerul putea licita 2 cu atât de multe tipuri de mâini încât nu ne rămâne decât să îi propunem să ne ajute, contrând.

 

Dacă in cazuri de acest gen ne abţinem de la a contra, evident nu avem interes de a căuta manşa.

De pildă în cazul de mai sus, cu:

 

RD10876

42

A98

103

 

vom licita 3(nevulnerabil), arătând dezinteres pentru alte opţiuni.

 

VI. CONTRA COOPERATIV

 

E un alt tip de CONTRA care cere părerea partenerului, fără să fi agreat neaparat vreun fit.

De obicei se foloseşte până la tricul 3 oferind partenerului opţiunea de a pasa sau continua licitaţia.

 

1 – CONTRA – PAS – 2

PAS – PAS – 2 – CONTRA (cooperativ)

 

1 – PAS – PAS – CONTRA

1 – 2 PAS – PAS

CONTRA(cooperativ)

 

1 – 2 PAS – PAS

2 – PAS – PAS – CONTRA(cooperativ)

 

Pentru a pasa(de penalizare) în astfel de cazuri trebuie să îndeplinim anumite condiţii, ţinând seama de numărul de atuuri adverse(doar din mâna proprie) şi de levatele defensive (combinate cu cele presupuse la partener).

Astfel ca primă necesitate trebuie să deţinem un atu mai mult decât le-ar îngădui adversarilor legea levatelor totale (de pildă ei sunt pe tricul 3 şi avem 5 atuuri) sau avem cu 0,5 – 1 levate defensive mai mult decât îşi pot permite adversarii să cedeze(3,5 levate defensive la nivelul 4, de exemplu).Se pot reajusta aceste valori doar în cazul unui misfit evident.

 

Nu se poate folosi CONTRA cooperativ când partenerul a făcut o licitaţie de baraj, ori a intervenit cu  DONT sau MICHAELS (ori după diverse deschideri tari adverse).

O arie largă de utilizare o au aceste CONTRE în cazurile de PAS FORCING. Aici voi folosi doar un exemplu:

 

2* – PAS – 2H** – 4

PAS**

* Deschidere forcing de manşă

** 5 cupe cu 2 onori

*** FORCING

Cum deschiderea promite suficiente levate defensive pentru a penaliza(minim 4), PAS arată singleton de pică (cu 2+ pici ar fi contrat, cu şicană ar fi supralicitat).

Rezultă de aici, că ori de câte ori adversarii sunt într-un sacrificiu clar, PAS-ul arată o mână ce are destule levate defensive pentru a penaliza dar insuficiente atuuri adverse.

Să contrăm, să nu contrăm… (II) iulie 18, 2008

Posted by bvg22 in Bridge.
add a comment

II. CONTRA DE APEL

 

CONTRA dat la nivele joase de licitaţie(cel mai frecvent), de obicei la prima ocazie de a licita, cere partenerului să liciteze o culoare neanunţată până atunci.

Condiţii:

– mână de deschidere

– distribuţie care să suporte orice culoare licitată de partener (plecând de la optimul 4441, cu scurtime în culoarea adversă) sau

mâini tari (16+ sau sub 4 perdante) cu (aproape) orice distribuţie

– lipsa unui alt anunţ adecvat

Decizia de a apela trebuie să ţină seama de urmatorii factori:

– vulnerabilitatea

– rangul culorii de deschidere adverse

– poziţia la masă

– forţa şi distribuţia

 Contra la nivel de 1 necesită 12+ PO, iar acest minim creşte pentru contrele pe tricurile 2,3 sau 4.

 Contrarea unei deschideri minore poate fi făcută cu ceva mai puţin (cu o distribuţie cât mai apropiată de 4441), iar a deschiderii de 1 cu ceva mai mult.

 Contra la nivel de 4 în direct necesită o mână mai tare (15+), pregatită să joace acel contract contrat(de altfel se cere partenerului să liciteze doar cu distribuţii excentrice)

 

CONTRA din poziţia de reveil are mai puţine restricţii şi se poate folosi cu 8+ PO, la nivel de 1.

 

CONTRA de apel după licitarea a 2 culori de către adversari trebuie să promită cel puţin 4-4 în celelalte 2 culori fără să garanteze prea mult ca forţă:

 

1x – PAS – 1y – CONTRA – promite 4-4 în culorile w şi z, în funcţie de vulnerabiliate, distribuţie şi tric putând începe de la 7-8 PO.

 

Mâinile ce nu respectă această distribuţie NU vor intra în licitaţie (cel puţin în primul tur) ORICÂT de tari ar fi (adversarii sunt în situaţie forcing).

De altfel contrele date unor adversari în situaţie de forcing trebuie să arate o anumită distribuţie sau să indice un atac şi nu implică tărie.Evident mâinile tari, balansate se vor păstra în afara licitaţiei.Dacă a 2-a culoare se anunţă cu salt şi arată o mână slabă sau medie, CONTRA redevine tare.

 

CONTRA la 1 FA forcing e apel scurt în culoarea de deschidere şi respectă principiile de bază.

 

CONTRA după ce adversarii s-au fitat (reveil) se face de obicei la nivel de 2 şi se bazează pe principiul conform căruia prezenţa unui fit la adversari creşte mult şansa de a avea la rându-ne unul, astfel încât necesită o forţă mai redusă (sigur, dacă adversarii au fit de pică ar fi indicat să avem o mână mai … decentă)

E de remarcat că în secvenţa 1M – PAS – 2M – CONTRA poate fi considerată deja reveil.

 

RĂSPUNSURILE partenerului la CONTRA dat la nivelul 1

– când partenerul deschidentului a pasat –

 

CULOARE la nivel minim, mână slabă, uneori culoare în 3

1 NT – 8-10 PO, balansat cu un stop în culoare adversă, fără majoră în 4 (de obicei)

SALT SIMPLU ÎN CULOARE – 8-11 PO, majora poate fi în 4

2 NT – 11-13 balansat, dublu stop, fără majoră în 4

CUE-BID – 11+

3 x – culoare lungă, decentă, cu tărie suficientă pentru a realiza acel contract în cazul unui contreur minimal

PAS – cu 5-6 cărţi solide în culoarea de deschidere

 

– când partenerul deschidentului a recontrat –

Obligaţia de a licita dispare, pas-ul nu înseamnă acceptarea contractului recontrat ci lipsa unui anunţ potrivit.

Licitarea simplă sau cu salt a unei culori arată nivelul la care poate juca mâna respectivă.

 

– când partenerul deschidentului a licitat o culoare diferită la nivel de 1

 

Cum şi în acest caz obligaţia de a vorbi dispare, orice vorbire de culoare e constructivă, sugerând nivelul ce poate fi jucat faţă de un contreur minimal.

1FA promite STOP în culoare deschidentului (cca 9-10 PO balansat)

CONTRA indică cel puţin 4 cărţi în culoarea contrată

CUE-BID ieftin – re-apel cu 8-11 PO

CUE-BID scump – re-apel cu 12+ PO

 

– când partenerul deschidentului a licitat o culoare diferită la nivel de 2 sau 3

Aici CONTRA e penalizare, celelalte tipuri de răspunsuri trebuie să ţină cont de tric(licitând la nivelul ce poate fi jucat cu un contreur minimal)

 

– când partenerul deschidentului a licitat FA

CONTRA – penalty

CUE-BID – apel cu 8+

CULOARE – culoare decentă, mână potrivită tricului ales

 

– când partenerul deschidentului a dat fit

 v. Responsive Double

 

RĂSPUNSURILE partenerului la CONTRA dat la nivelul 2

În cazul deschiderilor slabe de 2, cea mai acceptată variantă presupune folosirea convenţiei Lebensohl.

În lipsa ei se folosesc principiile standard de la nivelul 1.

 

Această schemă de răspunsuri e cea clasică, existând numeroase variaţii ce pot fi agreate de parteneri.

 

III. RESPONSIVE DOUBLE

 

Utilizată ca răspuns la contra de apel a partenerului când adversarii s-au fitat direct şi explicit la tricul 2 sau 3.

Promite o mână adecvată tricului respectiv, cu cel puţin 2 culori jucabile.

În varianta iniţială, propusă de Fielding-Reid , dacă adversarii sunt fitaţi într-o majoră, promite suport în ambele minoe, dacă fitul lor e minor, presupune suport în ambele majore.

Cu o singură culoare NU se va folosi acest CONTRA, ci se va licita natural, iar cu mâini mai bune sau/şi mai distribuite se poate utiliza cue-bid-ul.

Anunţul de 2 NT e natural în acea formă iniţială (actualmente are diverse semnificaţii, de pildă Lebensohl).

1 – CONTRA – 2 – CONTRA

 (promite 6+ PO, ambele majore). Caroul se licitează direct.

1  CONTRA – 2CONTRA  (promite 8+ PO, ambele minore). Picile se licitează direct

1  CONTRA – 2CONTRA (promite 9+ PO, ambele minore). Aici, cum cupa ridică tricul pt. a o numi, se preferă să fie promisă şi ea

prin contra.

1 – CONTRA – 3 – CONTRA (promite cel puţin 2 culori)

 

Se acceptă un  contra responsive de obicei până la 4

În secvenţe  de genul:

2♠ – CONTRA3♠ – CONTRA e responsive dacă există o înţelegere între parteneri

 

Ea poate fi folosită şi în cazuri precum următorul:

 

1 – 1♠ – 3  – CONTRA (promite celelalte 2 culori şi toleranţă de pică)

 

Iată câteva situaţii când contra NU este responsive:

 

1  – CONTRA – 1♠ – CONTRA (pro-penalty)

 

12(slabe) 3 CONTRA (penalty)

 

1  – 1NT – 2 CONTRA (de stabilit)

Să contrăm, să nu contrăm… (I) iulie 17, 2008

Posted by bvg22 in Bridge.
add a comment

Cred că oricui i s-a întâmplat să contreze o parţială şi adversarii să scrie o mulţime de puncte…

O veche butadă spunea: dacă adversarii nu au realizat vreun contract contrat de tine înseamnă că nu ai contrat destul… La perechi e adesea esenţial să contrezi o licitaţie adversă ce a fost făcută în mod clar la sacrificiu, la IMP-uri, însă, mult mai multă prudenţă e necesară (un bun amic susţine că la echipe nu are contra de penalizare în sistem…)
Folosirea cu pricepere a contrelor în zilele noastre, când licitaţiile competitive sunt omniprezente, poate aduce beneficii însemnate, aşa că nu strică să (re)vedem câteva principii ce ne-ar putea ajuta.

 

I. CONTRA DE PENALTY

Se presupune că o CONTRA e DE PENALIZARE când:


– se contrează un anunţ natural de FA
(desigur, dacă nu atribuim o altă semnificaţie acestei contre)
– oricare din axă a licitat anterior FA natural
– oricare din axă a contrat anterior de penalizare sau a transformat o contra de apel
– oricare partener a folosit anterior o contra ce arată o mână maximală sau a recontrat
– am făcut pe parcurs o licitaţie de baraj fie deschizând ori intervenind, fie susţinând culoarea partenerului sau după ce am răspuns printr-o schimbare de culoare cu salt (de obicei partenerul contrează, dar dacă acesta a făcut o licitaţie ce arată forţă avem libertatea de a contra în anumite cazuri)
– am contrat mai devreme o licitaţie convenţională
– nu mai există culoare de apelat (sau mai există doar una , dar acest caz are numeroase excepţii)
– am fi putut contra mai devreme (şi aici sunt excepţii destule) sau dacă avem prima posibilitate de a licita de la 4
în sus şi avem la dispoziţie alt mod de a apela (de pildă 1 – p – 4 – CONTRA, dacă folosim 4FA pentru apel )
– am găsit deja un fit (şi avem paliere de trial sau am atins deja contractul do
rit, ori în anumite secvenţe de PAS FORCING)
– partenerul celui ce contrează şi-a descris cu acurateţe forţa şi distribuţia

Variaţiuni pe aceeaşi temă

1. CONTRA dat la FA natural

a) după deschiderea cu 1 NT, de obicei contra e de penalizare, dar se folosesc diverse variante, dependente de înţelegerea cu partenerul (de pildă dacă e vorba de o deschidere slabă contra e penalizare, dacă e una tare contra arată un monocolor)
Pentru a contra de penalty în poziţie directă e nevoie de o forţă mai mare decât cea maximă presupusă la deschident (şi nu egală…) sau de o culoare solidă, rapid aducătoare de levate.
Partenerul e bine să paseze de obicei (tendinţa de a licita e cu atât mai mare cu cât deschiderea e mai slabă – pentru a contra 1 FA tare partenerul trebuie să îndeplinească nişte condiţii mai stricte, astfel că şansa de a scrie un rezultat bun e mai mare).
Contra din poziţia 4 nu ar trebui să fie de penalizare, ci să promită 11-12 PO nevulnerabil (evident cu mâini puternice, balansate e de preferat a pasa în poziţia a IV-a, mai cu seamă dacă adversarii sunt vulnerabili.
b) după intervenţia adversă cu 1 NT natural, fie în direct, fie de reveil, contra dată de oricare din axă e o puternică invitaţie la a pasa. (anumite distribuţii sau tării permit deschidentului să liciteze, totuşi, după contra dată de repondent)
c) când adversarii intervin în „sandwich” cu 1 NT (pentru a arăta un bicolor în culorile nelicitate), CONTRA e de penalizare, în lipsa vreunei alte înţelegeri
d) când adversarii relicitează sau răspund 1 NT
Poziţia cea mai clară e cea în care contrăm de apel deschiderea cu 1 la culoare, adversarul răspunde 1 NT şi partenerul contrează, aici fiind vorba de penalizare fără dubii:

1 – CONTRA – 1NT – CONTRA

Dacă adversarii continuă să liciteze, orice contra e penalty.
Dacă am contrat de apel şi deschidentul reanunţă 1 NT, o nouă contra e 100% penalizare dacă partenerul si adversarul din stânga pasaseră contra de apel sau dacă partenerul a licitat o culoare liber (peste licitaţia repondentului) şi arată 17+ PO dacă 1 NT a survenit după un răspuns advers în culoare sau un răspuns forţat al partenerului:

1 – CONTRA – pas – pas
1 NT – CONTRA (penalty)…

1 – CONTRA – 1 – 1
1 NT – CONTRA (penalty)

1 – CONTRA – 1 – CONTRA(recomandabil penalty)
1 NT – CONTRA (penalty)

1 – CONTRA – 1 – PAS
1 NT – CONTRA (INFORMATIV, PRO PENALTY)

1 – CONTRA – PAS – 1
1 NT – CONTRA (INFORMATIV, PRO PENALTY)

Alte situaţii trebuiesc discutate în axă, de pildă:

1 – PAS – 1 – PAS
1 NT – CONTRA

Aici poate fi vorba de un pas anterior având carouri (evident CONTRA e penalizare, atunci) sau un apel întârziat (mai rar şi nerecomandabil ţinând seama de forţa necunoscută a repondentului)

1 – PAS – 1NT – PAS
PAS – CONTRA(penalty)

În secvenţe de genul:

1 m – PAS – 1NT – PAS
PAS – ?
contra – ar trebui s-o folosim ca penalizare
cue-bid-ul – apel
iar după
1 M – PAS – 1NT – PAS
PAS – ?
– contra – 2-way (cue-bid-ul poate ridica prea mult nivelul licitaţiei) – partenerul pasează cu 0-1(2)sau 5+ cărţi în majora deschidentului sau evită pasul cu (2)-4 cărţi

e) CONTRA de apel la 1 NT
Secvenţa
1 x – PAS – 1NT – CONTRA
e cea mai comună şi e vorba de un apel scurt în culoarea deschidentului.(Dacă 1 FA survine ca răspuns la o majoră şi e FORCING semnificaţia contrei poate varia în funcţie de stilul axei, dar mai util pare să o folosim tot ca apel)
1 x – PAS – 1 y – PAS
1 NT – PAS – PAS – CONTRA,
în schimb, ar trebui să fie penalty (se putea apela anterior)

2. CONTRA după ce axa proprie a licitat FA

a) ca deschidere sau ca răspuns NATURAL la o deschidere
În lipsa unei înţelegeri prealabile, cea mai simplă variantă e să utilizăm CONTRA ca fiind penalizare ori de câte ori am licitat FA natural pe axă.
A doua opţiune ar fi să folosim factorul poziţie: dacă suntem plasaţi înaintea intervenientului CONTRA să fie de apel iar dacă suntem după el să fie penalty

1 NT – 2 – CONTRA (penalty, desigur dacă nu folosim Lebensohl, Rubensohl sau alte convenţii)

1 NT – 2 – PAS – PAS
CONTRA (apel)

1 NT – PAS – PAS – 2
CONTRA (penalty)

1 NT – PAS – PAS – 2
PAS – PAS – CONTRA(apel)
Aici, dacă intervenţia a fost 2
, CONTRA ar putea fi tratată drept penalty şi 2 NT ca apel

1x – PAS – 1 NT – 2y
CONTRA (penalty)
şi
1x – PAS – 1 NT – 2y
PAS – PAS – CONTRA (apel)
sau
1x – PAS – 1 NT – PAS
PAS – 2y – CONTRA (penalty)

Pentru secvenţe de genul:
1 NT – 2x(artificial), e necesară o înţelegere prealabilă.

Câteva exemple ar putea fi folosite ca ghid:

1 NT – 2(Cappelletti,orice monocolor) – CONTRA (APEL, recomandabil) – PAS –
PAS – 2x – CONTRA (penalty – factor poziţie fav
orabil)

1 NT – 2(Cappelletti,orice monocolor) – CONTRA (APEL, recomandabil) – PAS –
PAS – 2x – PAS – PAS
CONTRA (APEL)

1 NT – 2(Cappelletti) – PAS – 2x(NATURAL)
CONTRA (penalty)

1 NT – 2(Cappelletti) – CONTRA – 2x(NATURAL)
PAS – PAS – CONTRA(APEL)

1 NT – 2(Cappelletti) – PAS – 2(RELEU)
PAS (sau CONTRA) – 2x – CONTRA(penalty)

1 NT – 2(Cappelletti) – PAS – 2(RELEU)
PAS (sau CONTRA) – 2x – PAS – PAS
CONTRA(apel, poziţie nefavorabilă)

1NT – 2 x (bicolor cu culoarea numită) – CONTRA (penalizare pt culoarea numită;dacă pasezi şi deschidentul contrează culoarea iniţială sau o alta, APEL)

1NT – 2 x (bicolor cu ambele culori cunoscute – de pildă 2, ambele majore) – CONTRA(arată o mână cel puţin invitaţională cu intenţia de a penaliza ulterior, apelul făcându-se printr-un cue-bid)

b) după răspunsul de 1 NT FORCING

1 M – PAS – 1 NT (F) – 2 x
CONTRA(MAXIMAL)

1 M – PAS – 1 NT (F) – 2 x
PAS – PAS – CONTRA(APEL)

c) după reanunţ de 1NT

1x – PAS – 1y – PAS
1 NT – 2z – CONTRA (penalty)

1x – PAS – 1y – PAS
1 NT – PAS – PAS – 2z
CONTRA(penalty)

1x – PAS – 1y – PAS
1 NT – PAS – PAS – 2z
PAS – PAS – CONTRA (?)
Aici există mai multe variante – factorul poziţie ar indica un apel – dar licitându-se deja 3 culori
tendinţa de penalizare creşte. Dacă a patra culoare poate fi jucată la nivelul 2 se poate accepta ca apel, cu condiţia ca acea culoare să nu fi fost negată deja de deschident, de pildă:

1 – PAS – 1 – PAS
1NT – PAS – PAS – 2

PAS – PAS – CONTRA (pica nu o poate avea deschidentul, penalty)

1 – PAS – 1 – PAS
1NT – PAS – PAS – 2M
PAS – PAS – CONTRA (penalty, deschidentul neagă majoră în 4, în majoritatea sistemelor)

1 – PAS – 1 – PAS
1NT – PAS – PAS – 2 m
PAS – PAS – CONTRA(opţional)

1 – PAS – 1 – PAS
1NT – PAS – PAS – 2

PAS – PAS – CONTRA (opţional – se poate juca
tricul 2, cupa nu e negată la deschident, poziţie nefavorabilă)

3. CONTRE întârziate

Dacă adversarul a licitat o culoare pe care am avut ocazia s-o contrăm de apel, dar nu am făcut-o, in schimb contrăm la următoarea ocazie, se poate presupune că vrem să penalizăm:

 

1 – PAS – 1NT – PAS

2 – CONTRA(penalizare)

 

1 – PAS – 1 – PAS

2 – CONTRA (penalizare)

 

1 – PAS – 1 – PAS

1 – PAS – 2 – CONTRA

 

1 1 – PAS – 1NT

PAS – PAS – CONTRA

 

În alte cazuri nu e chiar aşa de clar:

 

1 1 – PAS – 2

PAS – PAS – CONTRA

(aparent pas de penalizare, dar prezenţa fitului trebuie să pună pe gânduri, cel mai bine e să considerăm şi această CONTRA drept 2-way)

 

1 – PAS – 2 – PAS

PAS – CONTRA (2-WAY)

O observaţie e de făcut – aceste CONTRE 2-WAY trebuie privite cu mare atenţie când adversarii au fit, mai cu seamă de cupă, şi mai curând ar trebui tratate ca simple REVEIL-URI (În caz de fit la pică problema e mai simplă, apelul în reveil fiind 2 NT)

 

1 – PAS – 1NT – PAS

2CONTRA (mai degrabă apel cu scurtime de )

 

4. CONTRA după ce am arătat anterior o mână tare (prin CONTRA sau RECONTRA)

 

 Cel mai comun exemplu e:

 

1 – CONTRA – RECONTRA – …

Plecând de la premisa că recontra arată o mână de deschidere ce NU promite fit şi intenţionează să penalizeze ulterior, e clar că orice contra dat pe axă e de penalizare

Dacă s-a contrat o licitaţie artificială ce arată un bicolor (MICHAELS  de pildă), o nouă CONTRA e de penalizare:

12 – CONTRA  – PAS

PAS – 2 CONTRA(penalizare)

E posibil ca unele axe să prefere ca un CONTRA dat unui cue-bid să promită onor sau fit, iar PAS urmat de CONTRA să fie penalty, dar astfel apar confuzii mai frecvent, se oferă paliere suplimentare adversarului şi  ilustrează adesea incomplet mâna.

 

5. CONTRA când oricare din axă a contrat anterior de penalizare sau a transformat o contra de apel

 Am stabilit că în aceste cazuri orice contra ulterioară e de penalizare:

1x – 1 NT – CONTRA

 

1CONTRA – 2 – CONTRA(penalizare)

 

1 – 2 – PAS – PAS

CONTRA – PAS – PAS

 

6. CONTRA după ce am găsit un fit

După o susţinere simplă a culorii de deschidere, adversarul intervine.

Se presupune că un CONTRA dat de deschident e penalty când are palier pt. a face un trial şi e trial în lipsa altui palier disponibil:

1 – PAS – 2 – 3

CONTRA(penalty)

 

1 – PAS – 2 – 3

CONTRA(trial)

 

1 – 1 – PAS – 2

3 – CONTRA(penalty)

Acest tratament se poate extinde şi pentru repondent:

1 – PAS – 2 – PAS

PAS – 3 – CONTRA(penalty)

 

7. CONTRA după ce partenerul (sau ambii) şi-a(u) descris mâna

 

1 – 1 – 1  – PAS

2 – 2 – CONTRA (penalty, deschidentul are mâna descrisă)

 

1 – 2(ambele majore) – 3 – CONTRA(penalty, partenerul a arătat intenţia de a juca pe majore, puteam alege una)

 

1 – PAS – 1 – CONTRA(apel egal în celelalte 2 culori)

2 – CONTRA(penalty)

 

1 – 3 – 4– CONTRA(penalty – partenerul si-a arătat mâna – de altfel am amintit că un CONTRA e de penalizare după ce unul din axă a barat)

 

1 – PAS – 2 – 2

CONTRA (penalty, partenerul a descris mâna negând pica iar deschidentul avea alternative destule pentru a încerca o manşă)

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

2 CARO WILKOSZ iulie 15, 2008

Posted by bvg22 in Bridge.
add a comment

E o deschidere propusă prin anii 60 de internaţionalul polonez Andrzej Wilkosz, care a fost folosită cu mult succes ani la rând de echipele poloneze, considerată „Brown Sticker” azi .

În varianta iniţială arăta o mână bicoloră (minim 5-5), sub deschidere, fără a preciza vreo culoare.

Actualmente ea implică cel puţin o culoare majoră (deci bicolorul minor este exclus).

Folosirea ei (când e permisă!), împiedică, desigur, utilizarea celebrei „Multi”(care are avantajul de a fi acceptată fără restricţii de WBF), dar frecvenţa de apariţie e mai mare.

O bună idee e de a folosi varianta Multi-Wilkosz, care include şi mâinile regulate tari de 22-23 P.O. 

 

Răspunsuri  

 

 

2 – min 3 cupe, slab   

            – Cu pici, deschidentul le anunţă (repondentul poate pasa, sau alege cu 2 NT o minoră, ori poate anunţa el însuşi o minoră, dacă are 6 cărţi + cel puţin 3 cupe)

            – Cu mână balansată tare deschidentul va licita 2 NT

           

2♠ – fără toleranţă de cupă           

            – Având cupe, deschidentul va anunţa minora.

            – Cu mână balansată tare deschidentul va licita 2 NT

 

2 NT – Releu tare

           

            – 3♣, trefle (3 de la repondent cere majora, 3/♠ natural, forcing)

            – 3, caro-cupă

            – 3, ambele majore

            – 3♠, caro-pică

            – 3 NT, balansat tare

 

3♣, natural, non forcing

 

            – 3 NT, balansat tare

 

3, invitant la manşă cu ambele majore

           

            – 3 NT, balansat tare 

                       

3, baraj cu suport în ambele majore

 

3♠, tricolor tare, scurt de cupă

 

            – 3 NT, cupe cu o minoră, pentru a juca

            – 4 NT, balansat tare

 

3NT pentru a juca, fără stop de cupă (altfel trece prin 2 NT)

           

            – 4 NT, balansat tare

 

4♣ Splinter, fit într-o majoră şi în caro

 

4 baraj (alege majora)

 

4 baraj (suportă cupa şi orice minoră)

 

4♠ baraj (suportă pica şi orice minoră)

 

 

 

Răspunsuri după intervenţie

 

 

– după contra –

 

PAS – 3+ carouri

RECONTRA – fără toleranţă de caro

2 NT – releu tare

2/2/3 – culoare proprie, nonforcing

3/4, baraj, alege majora

3/4, baraj în cupă sau orice minoră

3/4, baraj în pică sau orice minoră

 

– după 2M –

 

CONTRA – pas/corect

2 NT – releu

ORICE – natural, nonforcing

 

– după 3x –

 

CONTRA – penalizare

CULOAREA RELEU – cere descriere

           – se licitează economic

3 NT – pentru a juca

ALTE CULORI – natural, non forcing

 
 

 

BBO teams… iulie 14, 2008

Posted by bvg22 in Bridge.
3 comments

BBO is fun!

Jucând zilele trecute un „TM” am dat peste o donă… interesantă:

 

 

N:

 

♠ 62

V

AQ1042

♣ 108654

 

 

W:

 

♠ V73

RD43

87

♣ RV97

 

D: EST

VUL: EW

E:

 

♠ 984

1098

KV63

♣ Q32

 

 

S:

 

♠ ARD105

♥ A7652

95

♣ A

 

 

 

La masa partenerilor (care erau EW) licitaţia a fost:

 

WEST

NORTH

EAST

SOUTH

PAS

1

CONTRA(!)

PAS

2

CONTRA

PAS

PAS

PAS

 

 

Rezultatul nu a fost un succes pentu EW: 6 amenzi, – 1700…

Dona, însă a fost solid câştigată: + 15 IMP-uri !

La cealaltă masă licitaţia a decurs astfel:

 

 

WEST

NORTH

EAST

SOUTH

PAS

1♣*

1 (!)

CONTRA**

PAS

PAS

RECONTRA***

PAS

PAS

PAS

 

*     – Precizie

**   – 6+ P.O.

*** – S.O.S., desigur

 

Aici au fost doar 5 amenzi, dar +2800 pentru NS…

Ambii jucători din W s-au simţit datori să facă ceva…

Unul a apelat vulnerabil vs ne cu totul nejustificat şi răsplata a fost rapidă, partenerul licitând chiar in dubleton…, celălalt ştia că deschiderile tari trebuie bruiate şi a făcut-o în pofida vulnerabilităţii cu o mână total inadecvată.